In seara aceasta, am venit obositi de la servici, cu o mica durere de cap, si i-am spus sotului ca simt nevoia sa iesim putin la aer. El a venit repede cu propunerea sa mergem undeva, la un restaurant, dar am insistat ca simt nevoia sa iau aer, sa ne plimbam un picutz pe jos...si am decis sa coboram in Portul Tomis la o plimbarica pe malul marii ca la 16grade seara ar fi si pacat sa nu profitam.
Dupa vreo 40 de minute am decis ca totusi ar trebui sa mancam afara...era deja 8 si jumatate seara. In drum spre centrul orasului, nefiind hotarati unde sa ne oprim, cand am ajuns in Piata Ovidiu ne-a sarit in ochi Pizzeria/ Restaurant Pizzico.
Cei care cunoasteti Constanta, daca nu ati fost niciodata in locatie, macar o data ati auzit de ea. E o pizzerie cu traditie, foarte cunoscuta... Ultima oara cand am fost acolo a fost acum 8-9 ani si eram in primul an de facultate... Multisor..uffff!!!!! Ce mai trece timpul!
La inceput am fost sceptici... Nu foarte multa lume, chiar daca acesta nu este un motiv ca sa iti faci o prima impresie. Am ales sa stam pe terasa, inchisa in timpul iernii si cu sursa de caldura.
Menu-ul italian in procent de 90%, cu putine influente romanesti (ciorba de burta) si influente libaneze (humus). Mi s-a parut un pic cam stufos, cam plin si greu lizibil... M-a luat durerea de cap incercand sa descifrez denumirea fiecarui preparat in parte...fontul denumirii in romana foarte mic si greu lizibil. Sotul meu s-a decis repede la pizza cu ton, iar eu nu eram foarte hotarata...oscilam intre paste si pizza... Un tip de pizza care imi place foarte mult este Fantasia ( sub denumirea aceasta se intalneste in majoritatea locatiilor), pizza care contine prosciuto crudo, rosii proaspete, parmezan ras proaspat, iar aici avea si rucola. Cu acest ultim detaliu m-a atras pe loc.
Chelnerii foarte draguti! I-au oferit sotului meu un chibrit personalizat pentru a-si aprinde tigara, nu ii functiona bricheta, iar domnisoara picolla a insistat sa ia cu el acel chibrit. Pe langa aceasta, sotzul meu a vrut sos picant...ei ne-au recomandat sosul dulce si sa ne aduca separat peperoncino ( acele seminte colorate de ardei iute si uleiul cu seminte de ardei) pentru ca fiecare intelege notiunea de picant diferit si cel mai bine ar sa ni-l preparam noi...asa cum ne place. A fost o prima bila alba pentru ei... Rareori asemenea politete, asta daca restaurantul nu e de mare fitza, dar chiar si atunci mai dau gres!
Am cerut apa plata la temperatura camerei cu lamaie...Nu au omis nici un detaliu. Am schimbat masa...fiind pe terasa, la un moment dat m-a luat frigul si am vrut sa ne mutam mai aproape de sursa de caldura...si la aceasta faza au fost la fel de draguti.
Dar bineinteles ca mancarea este cea mai importanta intr-un restaurant. A venit relativ repede, 10 -15 min, chiar daca restaurantul se mai aglomerase. Aratau super cele doua pizza... La cea de ton in mijloc era o jumatate de lamaie ( nota personala pe care au dat-o) ...eu personal nu am mai vazut cu lamaie, iar sotul meu a tinut sa specifice ca in general la aceasta pizza se simte foarte mult gustul de ton, insa in acest caz, gusturile sunt atat de bine intrepatrunse ca tonul nu este deloc deranjant...
Pizza Fantasia.. o adevarata fantezie de culori si gusturi... Am mancat-o toata, cu exceptia feliei pe care a solicitat-o sotul. Eu in general mananc jumatate de pizza..ma satur repede...aici nu a fost cazul. :)
Preturile sunt medii...acceptabile. Imi pare rau ca nu am fotografiat cele doua delicii. Next time...
In concluzie, vom mai repeta experienta! Un restaurant care in timp si - a imbunatatit serviciile... Bravo!
Asa DA!
Sursa foto: www.constantacity.com
Sursa foto: www.constantacity.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu